By Pe Fata 
Proiectul Guvernului privind modificarea sistemului de pensii pentru magistrați are șanse mari să fie declarat constituțional, susține Augustin Zegrean, fost președinte al Curții Constituționale. Potrivit acestuia, cheia acceptabilității constă în faptul că noile reguli nu se vor aplica retroactiv, ci doar pentru viitor.
„Dacă legislația este formulată astfel încât să nu atingă drepturile deja dobândite, Curtea Constituțională nu ar avea motive să o respingă”, explică Zegrean. El subliniază, totuși, că procesul de adoptare ar trebui să urmeze calea parlamentară obișnuită, nu asumarea răspunderii de către Guvern.
Nemulțumiri și riscuri
Odată cu intrarea în vigoare a noii legi, se preconizează un val de pensionări anticipate în rândul magistraților care îndeplinesc condiția de vechime de 25 de ani. De asemenea, vor apărea discrepanțe între pensiile actualilor pensionari și cele ale celor care ies la pensie după modificări.
„Sigur că vor exista tensiuni”, recunoaște Zegrean. „Dar jurisprudența europeană este clară: statul garantează dreptul la pensie, nu și cuantumul exact al acesteia.”
Critici la adresa metodei de legiferare
Fostul președinte al CCR critică schimbările frecvente aduse legislației privind pensiile speciale. „În ultimii cinci ani, statutul magistraților a fost modificat de două ori. Acum vine a treia schimbare. Nu este sănătos să tot ajustezi legile la fiecare schimbare de guvern”, afirmă el.
Pe de altă parte, Tudorel Toader, tot fost judecător constituțional, atrage atenția asupra procedurilor care trebuie respectate în cazul adoptării legii prin asumarea răspunderii. „Există riscul ca deciziile CCR să se axeze pe nereguli de procedură, nu pe fond”, avertizează el.
Detaliile reformei
Conform proiectului, pensiile magistraților vor fi calculate ca 55% din venitul brut din ultimii cinci ani, dar nu vor putea depăși 70% din ultimul salariu net. Vârsta minimă de pensionare va crește la 58 de ani, față de media actuală de 48 de ani.
„Aceste modificări sunt în linie cu standardele europene”, susține Guvernul, care susține că reforma este necesară pentru a debloca fonduri europene reținute din cauza neîndeplinirii unor angajamente.