În ultima perioadă, dezbaterea privind reforma administrației publice locale a devenit un subiect extrem de controversat, generând tensiuni semnificative în cadrul coaliției de guvernare. Scopul declarat al acestei reforme este reducerea deficitului bugetar, însă discuțiile s-au îndreptat către cifre și procente, fapt care a creat impasuri și neînțelegeri între partide.
Cheltuielile de personal în administrația locală au crescut cu 10% în primele șase luni ale anului, deși era prevăzută o scădere cu 5%. Ca urmare, premierul a propus o reducere a posturilor cu 45%, față de procentul inițial de 25% asumat de coaliție. Această modificare a stârnit nemulțumiri atât în rândul PSD și UDMR, cât și în cel al PNL.
Analizele recente arată că numărul real al angajaților din administrația publică locală este de aproximativ 129.000, mult sub cifrele estimate anterior, care ajungeau la peste 300.000. Acest fapt a schimbat perspectiva asupra întregii reforme și a condus la noi discuții privind modul în care ar trebui aplicate tăierile.
O problemă majoră ridicată de primari și lideri locali este cea a inechității dintre municipii. Au fost semnalate situații în care orașe cu populații și complexități diferite sunt tratate după aceleași criterii, ceea ce ar putea crea dezechilibre. De exemplu, unele primării au depășit numărul maxim de posturi prevăzut de lege, iar aplicarea unor reduceri procentuale uniforme ar putea avea impacte disproporționate.
În contextul acestor discuții, au apărut și semnale privind o stare de panică în rândul angajaților din sistemul bugetar. Un expert în științe politice a evidențiat că, în loc să se discute doar despre cifre, ar trebui avut în vedere un principiu unitar și clar, care să ducă la echitate și transparență. El a subliniat că, dacă angajările noi continuă în timp ce se fac concedieri, reforma își pierde sensul.
Guvernul a cerut prefecturilor să verifice datele primăriilor și consiliilor județene pentru a asigura acuratețea informațiilor. S-a stabilit un termen limită pentru corectarea eventualelor erori, iar discuțiile între partidele coaliției continuă.
În esență, problema de fond rămâne aceea a comunicării și a abordării unitare. Fără un plan coerent și echitabil, reforma riscă să genereze confuzie și nemulțumiri, atât în rândul angajaților, cât și al autorităților locale.
