By Pe Fata 
Frauda bancară a evoluat dramatic în ultimii ani, iar inteligența artificială (AI) a adus un nou nivel de sofisticare infracțională. Printre cele mai alarmante riscuri se numără clonarea vocală, care permite escrocilor să obțină acces la conturi bancare prin imitarea perfectă a vocii victimelor.
Autentificarea vocală – o metodă depășită
Sam Altman, fondatorul OpenAI, a avertizat recent că băncile care încă se bazează pe verificarea vocală pentru autentificare își pun clienții în pericol. „Este incredibil că unele instituții financiare continuă să folosească amprenta vocală ca metodă de securitate. AI-ul poate reproduce vocea unei persoane atât de precis încât sistemele tradiționale devin inutile”, a declarat el într-un discurs la o conferință organizată de Rezerva Federală a SUA.
Problema este cu atât mai gravă cu cât clonele vocale pot fi create cu doar câteva secunde de înregistrare, iar în viitorul apropiat, tehnologia deepfake va permite și falsificarea imaginii și gesturilor.
Soluții mai sigure: ce pot face băncile?
Autoritățile financiare și companiile de tehnologie încearcă să găsească metode mai robuste de protecție, cum ar fi autentificarea multifactorială, tokenuri hardware sau criptografie avansată. Michelle Bowman, vicepreședinte al Rezervei Federale, a sugerat că o colaborare între bănci și firmele de tech ar putea fi cheia în combaterea acestor riscuri.
În același timp, experții în securitate cibernetică subliniază importanța educării utilizatorilor. „AI poate crea atacuri extrem de convingătoare, dar oamenii bine informați pot recunoaște semnele de alarmă”, explică Pyry Åvist, CTO al Hoxhunt.
România, în centrul atenției fraudelor online
Un raport recent al Revolut arată că platformele de mesagerie precum WhatsApp și Telegram sunt adesea folosite pentru scam-uri, iar în România, peste 40% dintre fraude pornesc de pe aceste aplicații. Investițiile false și ofertele false de cumpărături online sunt cele mai frecvente, iar tinerii între 17 și 34 de ani sunt cei mai expuși.
Autoritățile românești, precum Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC), lucrează împreună cu băncile pentru a combate aceste amenințări. Totuși, multe fraude reușesc datorită ingenieriei sociale – victimele sunt manipulate să transfere bani fără să-și dea seama că sunt păcălite.
Concluzie: prudența rămâne cea mai bună apărare
Într-o lume în care tehnologia poate falsifica orice, cea mai eficientă metodă de protecție rămâne vigilența. Băncile trebuie să renunțe la sistemele vulnerabile, iar clienții să fie atenți la mesajele suspecte și să verifice întotdeauna identitatea interlocutorilor. În era digitală, singura armă eficientă împotriva escrocilor este cunoașterea riscurilor.