O serie de acuzații grave au fost aduse recent împotriva administrației române, subliniind o lipsă majoră de viziune politică și o gestionare deficitară a politicii externe. Conform unor opinii exprimate public, țara ar fi condusă fără o strategie clară, iar prezența sa pe scena internațională ar fi una inactivă și ineficientă.
În contextul regional tensionat, se remarcă incapacitatea României de a-și consolida poziția în structurile euro-atlantice. Deși țara se află într-o poziție istorică favorabilă datorită apartenenței la NATO și Uniunea Europeană, se apreciază că nu a reușit să valorifice acest potențial. Criticile vizează în special modul în care au fost gestionate eforturile de sprijinire a Ucrainei, cu mențiuni despre costuri considerabile suportate de cetățeni fără beneficii vizibile pe plan strategic.
Pe plan intern, se semnalează o lipsă totală de viziune economică și administrativă. Măsurile promocate sunt descrise ca fiind punctuale și fără coerență, iar discursul public este acuzat că amplifică confuzia între reducerea deficitului și reformele adevărate. Există afirmații conform cărora nu există un plan concret de dezvoltare, ci doar campanii propagandiste.
Conducerea actuală este caracterizată ca fiind departe de realitate, iar deciziile politice sunt considerate a fi fără substanță. Aceste critici sugerează o incapacitate de a oferi un leadership eficient în momente critice pentru țară.
În ciuda acestor acuzații, un fost candidat la alegerile prezidențiale a menționat că și-a asumat rezultatul electoral și că respectă voința cetățenilor, exprimând în același timp speranța că personalitățile negative din viața publică își vor reduce influența în viitor.
