By Pe Fata 
În contextul actual, caracterizat de măsuri economice severe și de o coaliție guvernamentală fragilă, atenția se îndreaptă treptat către viitoarele scrutinuri electorale. Specialiști avertizează că lipsa unei opoziții clare și consecvente, combinată cu creșterea neliniștii sociale, ar putea deschide calea unor formațiuni politice extremiste.
Coaliția de guvernare se confruntă cu o scădere constantă a încrederii publice. Deciziile fiscale recente, inclusiv majorări de taxe și impozite, au generat nemulțumiri în rândul alegătorilor. Aceste măsuri contrazic unele dintre promisiunile făcute în perioada electorală, fapt care a contribuit la erodarea suportului popular.
În absența unei alternative clare din partea opoziției parlamentare, un partid de extremă dreapta rămâne singura opțiune pentru cei care doresc să voteze împotriva puterii. Sociologii estimează că acest partid ar putea beneficia de pe urma măsurilor impopulare luate de guvern, deoarece celelalte formațiuni politice majore fac parte din coaliția de guvernare.
Un factor decisiv îl reprezintă rezistența coaliției actuale. Dacă această alianță politică se menține până în 2028, partidul extremist ar putea atinge cote electorale semnificative. Totuși, specialiștii consideră acest scenariu puțin probabil, deoarece prea mulți factori pot interveni în dinamica politică din următorii ani.
Criza economică amplifică emoțiile negative în rândul populației. Psihologii explică că pe măsură ce stresul și anxietatea cresc, cetățenii devin mai vulnerabili la mesajele extremiste. Aceste discursuri politice apelează la sentimente precum furia, revolta sau dorința de răzbunare, oferind explicații simple pentru probleme complexe.
Persoanele supuse unui stres intens tind să gândească mai puțin critic și mai mult emoțional, ceea ce creează un teren fertil pentru retorica extremistă. Liderii politici exploatează aceste stări emoționale, folosind tehnici manipulatoare și informații false pentru a-și consolida poziția și popularitatea.
La ultimele alegeri locale, partidul extremist a obținut reprezentare în consiliile locale și județene, inclusiv în municipiul București. Acest fapt confirmă tendința de creștere a acestei formațiuni, care a reușit să intre în Parlament în ultimii ani.
La scrutinul parlamentar din anul trecut, trei partide minoritare au depășit pragul electoral, reunind împreună aproximativ o treime din mandate. Partidul extremist a devenit a doua cea mai votată formațiune politică, după partidul social-democrat.
Acest panorama electoral sugerează că următoarele alegeri vor fi marcate de tensiuni și polarizare, iar partidele extremiste ar putea beneficia de pe urma insatisfacției populației și a lipsei de alternative politice credibile.