By Pe Fata 
România se confruntă din nou cu o creștere accelerată a inflației, care a atins 7,8%, nivel care readuce în discuție probleme economice de care țara se credea eliberată. Această situație a stârnit reacții puternice din partea unor foști demnitari, care au criticat măsurile actuale de combatere a scumpirilor.
În timpul unei guvernări anterioare, inflația a fost redusă la 5%, prin mecanisme precum plafonarea prețurilor la energie și gaze pentru populație și întreprinderile mici și mijlocii. Aceste măsuri au protejat aproximativ 40% din gospodării și peste 95% dintre IMM-uri de riscul falimentului. De asemenea, s-au impus limite la marjele comerciale pentru alimentele de bază și s-au acordat subvenții pentru stimularea producției.
În prezent, factori precum creșterea prețurilor la energie, majorarea facturilor și efectele recentei modificări a TVA-ului au condus la o nouă explozie a inflației. Printre soluțiile propuse se numără introducerea impozitului progresiv începând cu ianuarie 2026, acordarea de plăți compensatorii pentru pensiile mici și majorarea salariului minim în funcție de creșterea costului vieții. De asemenea, se recomandă un dialog cu autoritățile și companiile din domeniul energetic pentru stoparea speculei.
Pe de altă parte, autoritățile monetare estimează că inflația va atinge un maxim în septembrie, urmând să scadă treptat, ajungând la 3% până în decembrie 2026. Se consideră că absorbția fondurilor europene și politicile fiscare vor atenua presiunile inflaționiste pe termen lung.
Situația economică actuală subliniază necesitatea unor măsuri coerente și sustenabile pentru protejarea puterii de cumpărare a cetățenilor și menținerea stabilității financiare.