By Pe Fata 
Proiectul de lege care reglementează retragerea fondurilor din pilonul II al pensiilor a stârnit dezbateri aprinse și întrebări legate de conformitatea sa cu prevederile constituționale. Inițiativa, care a ajuns pe agenda guvernamentală după aproape două decenii de la implementarea sistemului, introduce restricții privind retragerea integrală a economiilor, permițând doar o sumă inițială de 25%, urmată de plăți eșalonate sau transformarea în rentă viageră.
Criticile vin din mai multe părți. Unii susțin că modificarea regulilor după atâția ani de contribuții încalcă principiul neretroactivității legii și dreptul de proprietate. Alții argumentează că lipsa unor consultări prealabile și a unor dezbateri publice a afectat transparența procesului. Există și voci care punctează că schimbarea bruscă a condițiilor de retragere a fondurilor poate crea confuzie și nesiguranță în rândul celor care au plănit de-a lungul anilor.
Pe de altă parte, proiectul este apărat ca fiind aliniat la practicile din statele membre ale Uniunii Europene, unde retragerea integrală a sumelor este adesea limitată. Susținătorii săi menționează că acest model asigură o gestionare durabilă a fondurilor și protejează viitorul pensionar împotriva riscului de a-și epuiza prea repede economiile.
În contextul acestor divergențe, specialiștii avertizează că modificările propuse ar putea fi contestate în instanță, iar dacă acest lucru se întâmplă, Curtea Constituțională ar putea fi sesizată pentru a se pronunța asupra legalității noilor prevederi. Dezbaterea publică reflectă, în esență, tensiunea dintre necesitatea de a reglementa un sistem financiar complex și obligația de a respecta angajamentele luate față de cetățeni.