By Pe Fata 
Într-o conferință de presă desfășurată miercuri, 30 iulie, președintele Nicușor Dan a fost întrebat dacă a fost vreodată pus în situația de a oferi mită, fie pentru a evita probleme cu autoritățile, fie pentru a-și asigura supraviețuirea în anumite contexte. Răspunsul său a fost scurt și lăsat la latitudinea interpretărilor: „Nu îmi aduc aminte”, a declarat, după care a izbucnit în râs.
Contextul întrebării a fost marcat de declarațiile recente ale altor personalități politice. Dragoș Anastasiu, care și-a anunțat demisia din funcția de vicepremier, a recunoscut că în anumite momente ale carierei sale a fost nevoit să recurgă la plăți nesancționate legal, pe care le-a numit „șpagă de supraviețuire”. El a explicat că, în anii ’90, astfel de practici erau comune, iar metodele de a „rezolva” situațiile s-au diversificat în timp, devenind mai puțin transparente.
De asemenea, premierul Ilie Bolojan a adus în discuție presiunile din perioada în care era comerciant, când polițiștii îi opreau pentru controale și ofereau „variante prietenești” de soluționare a problemelor. Bolojan a subliniat că nu a încurajat corupția, dar a recunoscut că astfel de practici erau răspândite într-o epocă în care sistemul funcționa defectuos.
În legătură cu aceste afirmații, Nicușor Dan a remarcat că situațiile descrise aparțin unei perioade de tranziție, acum 30 de ani, când România trecea printr-o schimbare radicală de sistem. El a evidențiat că, în ultimele două decenii, legislația s-a clarificat, iar percepția publică asupra corupției s-a schimbat semnificativ. „Astăzi, darea de mită este văzută clar ca o infracțiune”, a concluzionat președintele.
Dezbaterea a readus în atenție problema corupției și a modului în care aceasta a marcat diferite generații, unele fiind nevoite să se adapteze la un mediu în care regulile erau mai puțin definite.